INSTRUCTIUNI DE PRIM AJUTOR IN ACCIDENTE DE CIRCULATIE Organizarea activitatii de acordare a primului ajutor este deosebit de importanta. Printr-o actiune ordonata, competenta si fara gesturi inutile se castiga timp pretios, element deseori esential pentru salvarea victimelor. In momentul in care se intervine pentru salvarea victimelor unui accident trebuie respectate urmatoarele principii: • Victima nu se mobilizeaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau / si pentru cel care acorda primul ajutor! • Primul ajutor se acorda la locul accidentului! • In primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se alerteaza imediat Ambulanta! Tinand cont de aceste principii, este bine ca actiunea dumneavoastra sa se desfasoare in urmatoarea succesiune: 1. Semnalizati accidentul (evitati cresterea numarului de victime)! 2. Degajati accidentatul! 3. Acordati primul ajutor! 4. Chemati Ambulanta! 5. Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la sosirea Ambulantei! 1. Semnalizarea accidentului Prima preocupare pe care trebuie sa o aveti este sa actionati in asa fel incat numarul de victime sa nu creasca. Nu de putine ori, din dorinta de a fi de ajutor victimelor unui accident de trafic, martorii se precipita spre locul accidentului uitand ca, fara o asigurare minima, pot deveni la randul lor, victime. Nu uitati ca vizibilitatea la locul accidentului poate fi slaba, fapt care, asociat unei actiuni dezordonate si precipitate a martorilor, poate surprinde pe ceilalti participanti la trafic! Din aceste motive, luati imediat masurile necesare pentru semnalizarea vizibila a locului accidentului. In mod ideal acceasta semnalizare se face astfel: Asezati un triunghi reflectorizant la locul accidentului! Nu lasati nesupravegheat acest triunghi! Daca nu aveti la dispozitie triunghi reflectorizant, folositi orice alte mijloace pentru semnalizarea accidentului. Simpla amplasare a cate unei persoane la minimum 50 de metri in spatele sau in fata locului in care s-a produs evenimentul rutier si gesturile de avertizare ale acestora pot fi extrem de utile. 2. Degajarea accidentatului Urmatoarele situatii pot impune degajarea pacientului: • pacientul se afla într-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna • pacientul se afla într-o masina cu pericol iminent de explozie Înainte de a începe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface centura de siguranta. Accidentatul va fi menajat la maximum. Se vor evita gesturile brutale si mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajarea prin eliberarea metodica, la nevoie cu sacrificarea materialelor ce il acopera. Daca trebuie sa mobilizati o victima a unui accident de trafic, nu uitati ca aceasta poate avea o fractura de coloana vertebrala! Din acest motiv, mobilizarea victimei trebuie facuta in asa fel incat coloana vertebrala sa fie mentinuta dreapta. In caz contrar, manevrele necontrolate efectuate de dumneavoastra pot sa agraveze starea pacientului prin lezarea maduvei spinarii. Aceste manevre se pot solda cu paralezii ireversibile sau chiar cu moartea victimei. Manevrele se desfasoara in urmatoarea succesiune: • cu un brat salvatorul sprijina ceafa accidentatului, iar cu celalalt mandibula; • se aseaza bratul victimei dinspre lateral peste abdomen, dupa care salvatorul apuca victima cu celalalt brat al sau, ca o chinga trecuta pe sub spate si axila; • salvatorul imobilizeaza mandibula accidentatului iar cu bratul fixeaza suplimentar capul acestuia; • printr-o miscare de tractiune – rotatie, accidentatul este scos de pe scaun. Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare strictete si anume: capul va fi mentinut în permanenta în ax. În cazul în care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face decât dupa asezarea lui în decubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Unul dintre salvatori se aseaza la capul victimei, îl v-a pune în ax si îl v-a imobiliza comandând întreaga operatiune de întoarcere. Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, cât mai aproape de ea, ridicând bratul dinspre salvatori în sus, lânga capul victimei. La comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua întoarcerea în acelasi timp, mentinând în permanenta coloana pacientului în ax. Degajarea accidentatului se face cu urmatoarele precautii: • se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta (cap, gat , trunchi) pentru a evita lezarea maduvei spinarii in cazul unei fracturi de coloana; • in cazul unei fracturi inchise, membrul fracturat se mentine in pozitia gasita, fara a incerca punerea in pozitie normala; • in cazul fracturilor inchise, se evita manevrele inadecvate, pentru a nu le transforma in fracturi deschise. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap) si a hainelor pentru degajarea accidentatului. Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura sau pe niste haine. 1. Acordarea primului ajutor Dupa ce ati degajat victima, trebuie sa aveti imediat in vedere controlarea functiilor vitale ale acesteia. Concret, trebuie sa decideti rapid daca victima este constienta, daca respira si daca circulatia sangelui este mentinuta. Pentru aceasta, procedati in felul urmator: 1. Verificati starea de constienta! In acest scop, incercati sa vedeti daca victima raspunde la intrebarile dumneavoastra (ce s-a intamplat, cum va simtiti, ce va doare?). In timp ce ii adresati aceste intrebari, puneti mainile dumneavoastra pe umerii victimei si miscati-o usor. Daca nu va raspunde la intrebari, atunci incercati sa vedeti daca victima reactioneaza la durere. Pentru aceasta, incercati sa ii provocati mici dureri, strangand-o de varful degetelor sau de lobul urechii, sau pur si simplu ciupind-o de piele. Daca victima reactioneaza la intrebarile dumneavoastra, sau la provocarea de dureri, atunci ea este constienta. In aceasta situatie, victima are respiratia si circulatia sangelui prezente. Daca victima este constienta, faceti un inventar al leziunilor pe care aceasta le are (fracturi, rani etc) si dupa aceasta evaluare, alertati Ambulanta prezentand constatarile dumneavoastra privitoare la starea accidentatului. Evaluati apoi periodic starea acestuia pana la sosirea Ambulantei. Daca victima nu a reactionat la intrebari sau la durere, atunci inseamna ca starea ei de constienta nu mai este prezenta. Daca victima nu este constienta, trebuie sa actionati rapid in urmatoarea succesiune: b) Solicitati ajutor ! Daca veti constata ca victima nu este constienta, atunci solicitati imediat ajutorul altor martori ai accidentului; nu uitati ca este mai usor ca primul ajutor sa fie acordat de doua sau mai multe persoane decat de catre una singura. 2. Eliberati caile respiratorii ale victimei! In acest scop, scoateti toti corpii straini aflati in gura accidentatului (resturi de imbracaminte, pamant etc) si protezele dentare mobile. Daca si numai daca sunteti siguri ca victima nu are un traumatism ala coloanei cervicale ( a gatului), care sa se fi soldat cu fractura coloanei vertebrale la nivelul gatului, atunci faceti extensia capului. Pentru aceasta, puneti o mana pe fruntea victimei in timp ce cu doua – trei degete ale celeilalte maini asezate sub barbie ridicati capul “pe spate”. d) Controlati existenta respiratiei victimei ! Tinand capul victimei in extensie (ridicat “pe spate”), apropiati-va cu urechea de gura acesteia, in timp ce privirea dumneavoastra este indreptata spre pieptul accidentatului. In felul acesta, aveti posibilitatea sa-i auziti respiratia, sa o simtiti cu pielea obrazului dumneavoastra, si in acelasi timp sa vedeti eventual miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului. e) Controlati existenta circulatiei sangelui! Aceasta manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida. Artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gatului, la doi – trei cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam). Cautati pulsul la artera carotida atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga a gatului. In urma acestei evaluari a functiilor vitale ale accidentatului, va puteti afla in una din uramtoarele trei situatii: o Victima are respiratie si are puls; In aceasta situatie asezati victima in pozitie de siguranta. Aceasta pozitie va asigura libertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei. In acest mod, spre exemplu, chiar daca accidentatul va avea varsaturi, aceasta pozitie va exclude posibilitatea ca varsatura sa fie aspirata in caile respiratorii. Nu uitati, la o persoana in stare de inconstienta lasata sa zaca pe spate, exista riscul ca baza limbii sa cada in faringe, fapt care va avea drept consecinta asfixierea victimei. Dupa ce ati asezat victima in pozitie de siguranta, chemati Ambulanta. o Victima nu respira dar are puls (stop respirator) Daca accidentatul nu respira ( dar are puls) incepeti imediat ventilatia artificiala (respiratia gura la gura). Pentru aceasta, procedati in felul urmator: • Asezati capul victimei in extensie, asa cum s-a mentionat anterior. • Pensati nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare al mainii dumneavoastra care a fost anterior amplasata pe fruntea accidentatului. • Ridicati barbia victimei cu doua – trei degete. • Prin intermediul batistei salvatorului, fixate-va etans gura de gura victimei si suflati aer in caile respiratorii. • Dupa fiecare insuflare, desprindeti-va gura de gura victimei si permiteti acesteia sa expire. • Reluati o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala. Faceti 10 ventilatii artificiale dupa care anuntati Ambulanta! Continuati ulterior ventilatia artificiala pana la sosirea Ambulantei! o Victima nu respira si nu are puls ( stop cardiac si respirator) Aceasta situatie este de o gravitate deosebita. Trebuie sa retineti faptul ca in cazul aparitiei stopului cardio – respirator, sansa de a reanima victima numai prin fortele dumneavoastra este foarte redusa. De aceea, primul lucru pe care trebuie sa il faceti cand constatati absenta respiratiei si a pulsului este sa solicitati imediat ajutor si sa chemati Ambulanta. Sarcina dumneavoastra este ca in continuare sa incercati sa mentineti functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea echipajului Ambulantei, care prin dotarea tehnica de care dispune si prin pregatirea speciala pentru astfel de situatii, poate actiona eficient. Mentinerea functiilor vitale se va face prin respiratie artificiala si prin masaj cardiac extern dupa cum urmeaza: • executati doua respirati gura la gura dupa tehnica expusa anterior; • cautati punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern). Pentru aceasta, fixate-va un deget pe marginea cutiei toracice si miscati degetul de-a lungul acestei margini, pana simtiti capatul inferior al osului pieptului (apendicele xifoid); • deasupra acestui reper, asezati inca doua degete. Punctul de presiune se va afla in acest moment deasupra reperului format de aceste doua degete. • Asezati podul unei palme in punctul de presiune; • Asezati cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune; • Comprimati toracele victimei prin miscari ferme executate cu greutatea corpului dumneavoastra aplicata din umeri in lungul bratelor. Atentie! Comprimarea toracelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se infunde cu 4 – 6 cm. • Continuati aplicarea masurilor de reanimare (resuscitare) in succesiune 2 la 15, adica efectuati cate doua respiratii gura la gura urmate de 15 compresii toracice si asa mai departe. In cazul in care resuscitarea este executata de doua persoane, atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care cea de a doua va face masajul cardiac. In aceasta situatie, succesiunea va fi de 1 la 5 (o ventilatie , cinci compresii toracice ). Nu intrerupeti masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de catre personalul Ambulantei. Atenie! >>>>> www.circulatiarutiera.ro În întrebrile politiei se considera ca garoul se poate mentine doua ore, fr a fi slabit, deoarece aşa era scris în cartile editate de ei acum 20 de ani...Orice medic va va spune ca aceasta perioada este de maxim 30 de minute, pentru ca sa se permita irigarea tesurturilor. Aşadar, raspundeti greşit, adica 2 ore, ca raspunsul sa se considere corect...De asemenea se considera ca un membru fracturat se poate recunoaşte dupa faptul ca este mai scurt. No comment. www.circulatiarutiera.ro Care poate fi cauza obturarii cailor respiratorii dup un accident rutier? a) inflamarea mucoasei nazale b) poziia necorespunztoare în care a fost aşezat victima c) intrarea unor corpi strini în nasul sau gura victimei Cum trebuie resuscitat o victima a unui accident rutier, care are puls, dar nu respira ? a) prin aplicarea de palme peste faa victimei b) prin masaj cardio-respirator c) prin executarea respiraiei artificiale Cum se imobilizeaz fractura labei piciorului? a) cu o atel de la glezn pân la genunchi SCOALA ABC AUTO SRL b) prin fixarea piciorului într-o ching din piele c) cu atele sau bandaj cât mai rigide, de la degete pân la genunchi Cum trebuie aşezat o persoan rnit într-un accident, care prezint leziuni ale coloanei vertebrale ? a) dac este posibil, persoana nu trebuie mişcat pân la sosirea ambulanei b) orizontal, cu faa în jos c) orizontal, cu faa în sus Dotarea autovehiculelor cu trus medical de prim ajutor este: a) o recomandare legal b) o obligaie legal c) legal nu este prevzut 604. Cum se poate imobiliza o fractur fr atele? a) cu carton b) cu folie de material plastic c) cu eşarfe şi triunghiuri de pânz Cum extragei corpii strini din interiorul plgilor? a) prin splare cu ap curat b) prin extragere cu mâna SCOALA ABC AUTO SRL c) renunai la operaie întrucât riscai s agravai starea rnitului 608. În ce const primul ajutor în caz de traumatism al capului? a) aplicarea unor comprese pe frunte şi pansarea prilor tumefiate b) imobilizarea capului cu un dispozitiv special c) bandajarea plgilor, degajarea cilor respiratorii, aşezarea victimei pe o suprafa plan Cum aşezai victima în timpul transportului acesteia spre spital? a) într-o poziie corespunztoare transportului b) într-o poziie cât mai comod c) într-o poziie care s permit o bun respiraie 612. Cum se recunoaşte o fractur deschis? a) zona fracturat nu se poate mişca b) zona fracturat este înroşit c) pielea este strpuns în zona fracturii şi se vd osele Cum procedai pentru a evita complicaiile în cazul unei fracturi? a) suspendai zona fracturat cu o faş b) imobilizai zona fracturat c) sterilizai zona fracturat SCOALA ABC AUTO SRL Ce trebuie s urmrii la scoaterea victimelor din autovehiculul accidentat? a) s nu producei pagube suplimentare autovehiculului accidentat b) s nu le agravai leziunile c) s conservai urmele accidentului Care este prima msura pe care o luai în cazul accidentrii unei persoane, într-un accident de circulaie? a) transportul imediat pân la prima localitate şi anunarea poliiei b) transportul imediat la cel mai apropiat spital c) acordarea primului ajutor, pân la sosirea ambulanei Cum trebuie s fie atela destinat imobilizrii unei fracturi? a) moale şi flexibil b) cât mai rigid si suficient de lung pentru a cuprinde articulaiile superioar şi inferioar ale membrului fracturat c) cât mai scurt pentru a nu incomoda rnitul Cum pot fi recunoscute fracturile la membrele victimelor unui accident rutier? a) prin elasticitatea membrului fracturat b) prin culoarea roşie a zonei fracturate c) prin mişcarea nenatural a membrului fracturat În cazul accidentelor cu mai multe victime, primul ajutor se acord mai întâi: SCOALA ABC AUTO SRL a) victimei cu cele mai mari şanse de supravieiure b) victimei care se poate descarcera cel mai uşor c) victimei în starea cea mai grav Care este rolul bandajului? a) s previn murdrirea hainelor b) s împiedice hemoragia c) s împiedice intrarea corpilor strini în ran Care este prima aciune întreprins la acordarea primului ajutor victimelor unui accident rutier? a) splarea plgilor b) dezinfectarea şi pansarea rnilor c) degajarea cilor respiratorii şi asigurarea funciei respiratorii În ce loc se execut degajarea cilor respiratorii ale unei victime a unui accident de circulaie? a) la locul accidentului, cât mai urgent b) în spital, cu instrumentar specializat c) în ambulan, cu trusa special de intervenie SCOALA ABC AUTO SRL 634. Care tip de hemoragie este cea mai periculoas? a) hemoragia arterial b) hemoragia venoas c) hemoragia care determin o pierdere rapid a sângelui Cum descarcerai victimele unui accident care determin deformarea accentuat a caroseriei, blocând uşile? a) apelai la cei din jur şi tragei victimele din vehiculul accidentat b) aşteptai unitile specializate de pompieri, dotate cu utilaje de descarcerare c) scoatei victimele rapid şi ferm Ce msuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor cu traumatisme ale coloanei vertebrale, dac funciile vitale ale acesteia sunt asigurate? a) se transport imediat victima la spital cu orice mijloc de transport aflat la îndemân b) se transport imediat victima la spital cu un mijloc de transport cu platform c) dac nu exist un alt pericol, nu se mişc accidentatul din poziia în care se afl pân la sosirea serviciilor de urgen Ce msuri de prim ajutor luai în cazul victimelor cu fracturi de clavicul (umrul victimei este deplasat uşor înainte şi în jos)? a) aducei umrul în poziie normal b) culcai imediat victima pe spate braul liber c) suspendai braul într-o eşarf sau ching legat de gât SCOALA ABC AUTO SRL 640. Ce msuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor care şi-au pierdut cunoştinta? a) se verific existan pulsului şi a respiraiei b) se administreaz medicamente de resuscitare c) se imobilizeaz membrele 649. Ce rol au bandajele? a) imobilizeaz fracturile b) dezinfecteaz rnile c) acoper rnile, eventual opresc hemoragiile Ce msuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor care nu mai au puls? a) se efectueaz doar masaj cardiac b) se efectueaz doar respiraie artificial c) se efectueaz masaj cardio-respirator Ce criterii trebuie s îndeplineasc o atel? a) s fie suficient de lung, pentru a imobiliza articulaiile superioar şi inferioar ale membrului fracturat b) s fie rigid c) s fie steril SCOALA ABC AUTO SRL In ce ordine se vor lua msurile de prim ajutor, în funcie de starea accidentatului? a) oprirea hemoragiei, respiraia artificial, masajul cardiac, pansarea rnilor, imobilizarea fracturilor b) pansarea rnilor, imobilizarea fracturilor, oprirea hemoragiei, respiraia artificial, masajul cardiac c) imobilizarea fracturilor, pansarea rnilor, respiraia artificial, masajul cardiac, oprirea hemoragiei Ce msuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor care prezint plgi tiate? a) se transport de urgen victima la spital b) se coase plaga c) se opreşte hemoragia şi se transport victima la spital Cum se imobilizeaz membrele superioare care au suferit fracturi? a) cu o eşarf b) cu o legtur elastic c) cu atele, chiar improvizate Ce msuri de prim ajutor se iau în cazul victimelor care prezint o entors a gleznei? a) se aplic un bandaj elastic strâns, eventual se aplic ghea b) se imobilizeaz glezna cu atele c) se transport urgent victima la spital SCOALA ABC AUTO SRL Care sunt simptomele unei fracturi a membrelor? a) temperatur mrit a membrului fracturat b) decolorarea zonei fracturate c) poziia nefireasc a membrului respectiv, mişcarea nenatural, scurtarea membrului Masajul cardio-respirator trebuie efectuat victimelor: a) care nu respir b) care nu au puls şi nu respir c) care au suferit traumatisme craniene Ce manevre se fac pentru a acorda primul ajutor în caz de fracturi de membre? a) se imobilizeaz membrul în atele care s fie destul de lungi pentru a cuprinde articulaia de deasupra şi cea de dedesubtul fracturii b) se unesc capetele oaselor care au ieşit prin piele, apoi se bandajeaz locul c) se aplic un garou deasupra fracturii Ce aciuni întreprindei dac ajungei la locul unui accident soldat cu victime blocate în vehicul? a) ajutai victimele s se descarcereze singure b) descarcerai cât mai repede victimele, prin orice mijloace c) le vorbii victimelor conştiente, le sftuii s nu se mişte, descarcerarea acestora fcându-se de ctre echipaje specializate SCOALA ABC AUTO SRL Cum procedai dac în timpul masajului cardio-respirator victima îşi recapt pulsul? a) continuai compresiile exterioare ale pieptului b) încetai compresiile exterioare ale pieptului c) continuai respiraia artificial Cum vei proceda dac victima creia i-ai efectuat masaj cardiorespirator îşi revine? a) aşteptai sosirea echipajului de descarcerare şi a poliiei b) luai msuri pentru transportarea ei la domiciliu c) luai msuri pentru transportarea ei la spital Unde se verific dac victima unui accident rutier are puls, dac aceasta respir? a) lâng mrul lui Adam, în scobitura dintre trahee si muşchii gâtului b) în zona inimii c) la încheietura mâinii Transportul victimelor unui accident rutier care prezint hemoragii se face: a) imediat dup oprirea hemoragiei b) imediat dup ce s-au pansat rnile victimei c) imediat dup sosirea poliiei la faa locului SCOALA ABC AUTO SRL Cu ce se pot transporta la spital victimele unui accident rutier? a) cu orice vehicul, dac situaia victimelor necesit şi permite acest lucru b) cu o ambulan SMURD c) cu o ambulan însoit de un medic Ce trebuie s conin, în principal trusa pentru primul ajutor medical? a) aparat de resuscitare, termometru, atele de plastic, alcool sanitar b) leucoplast, tifon, masc de oxigen, tub de oxigen c) mnuşi de unic folosin, tub flexibil pentru respiraie artificial, comprese sterile, pansamente de tifon, foarfece cu vârfuri boante, broşur de prim ajutor Hemoragia nazal a unei victime se poate opri dac aceasta: a) st culcat cu mâna stâng didicat deasupra capului b) st culcat cu capul dat pe spate c) îşi strânge ambele nri cu degetele timp de aproximativ 5-10 minute Cum trebuie aşezat accidentatul care prezint hemoragie extern? a) astfel încât rana s fie mai jos decât nivelul corpului b) astfel încât rana s fie mai sus decât nivelul corpului c) cu picioarele mai sus decât nivelul capului SCOALA ABC AUTO SRL Care este durata maxim pe care se efectueaz masajul cardio respirator? a) 30-40 min b) 10-15 min c) 60 min Notiuni generale Primul ajutor reprezintă un complex de măsuri de urgenţă şi se aplică în cazul accidentelor înainte de intervenţia cadrelor medicale. Conducătorul auto care constată existenţa unui accident soldat cu victime are următoarele obligaţii: - să oprească imediat la locul accidentului; - să îndepărteze persoanele curioase; - să folosească trusa de prim ajutor; - să ceară ajutorul persoanelor din jur (dacă se află la faţa locului, este de preferat o persoană calificată); - să debaraseze victima; - să poziţioneze victima în funcţie de leziunile pe care le prezintă; - să îndepărteze obiectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea împiedica sau îngreuna respiraţia şi circulaţia normală a sângelui; - să stabilească priorităţile de acordare a primului ajutor (stop cardio-respirator, hemoragie, fracturi); - să trateze rănile şi arsurile, dacă este cazul; - să evite manevrele inutile ce pot agrava starea victimei; - să apeleze la cea mai apropiată unitate sanitară cu sprijinul medical de urgenţă; - să asigure transportul victimei la spital; - să urmărească pe timpul transportului funcţiile respiratorie şi cardiacă ale victimei, precum şi oprirea hemoragiilor; - să comunice cadrelor medicale ora producerii accidentului; - să comunice cadrelor medicale ce măsuri de prim ajutor s-au acordat; - să comunice cadrelor medicale ora şi minutul aplicării garoului; - să comunice cadrelor medicale medicamentele administrate; - să comunice cadrelor medicale dacă au apărut schimbări importante în starea victimei, comparativ cu momentul producerii accidentului; - să comunice cadrelor medicale dacă s-a produs decesul şi ora la care a avut loc; - să anunţe organele de poliţie; - să se întoarcă la locul accidentului în cazul în care a însoţit victima la spital; - să indice organelor de anchetă, cât mai exact, locul victimei şi al vehiculului, dacă acestea au fost deplasate între timp; - să nu şteargă urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare; - să prezinte organelor de anchetă martorii prezenţi în momentul producerii accidentului. Trusa de prim ajutor Trusa de prim ajutor trebuie să conţină următoarele produse: Instrumentar - foarfece - 1 buc; - dispozitiv pentru respiraţie gură la gură - 1 buc; - pipă Guedel pentru adult - 1 buc; - pipă Guedel pentru copil - 1 buc; Materiale sanitare - plasture - o rolă; l- eucoplast - o rolă; - comprese de tifon sterilizate - 5 pachete; - faşă tifon - 5 bucăţi; - bandaj triunghiular din pânză - 1 buc; - vată medicinală sterilizată - 20 g; - garou - 1 buc; - mănuşi de unică folosinţă - două perechi; Medicamente - soluţie dezinfectantă cu alcool sanitar - 1 buc; - pansament cu rivanol - 5 buc; Materiale diverse - ace de siguranţă - 6 buc; - broşura cu instrucţiunile de prim ajutor - 1 buc; - listă conţinut trusă sanitară. Resuscitarea respiratorie se poate efectua prin: - metoda respiraţiei artificiale gură la gură; - metoda respiraţiei artificiale gură la nas, dacă nu se poate deschide gura victimei. Stopul cardio-respirator Respiraţia şi circulaţia sângelui prin vase reprezintă cele două funcţii vitale ale organismului. Stopul cardio-respirator reprezintă încetarea acestor funcţii. Repunerea în activitate sau susţinerea respiraţiei şi a circulaţiei accidentatului se realizează prin manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. Reanimarea victimei trebuie să se facă rapid, eficient şi să fie continuă, inclusiv pe timpul transportului, până la reluarea funcţiilor vitale. Stopul respirator reprezintă oprirea bruscă a activităţii pulmonare. Semne de recunoaştere: - diminuarea sau oprirea mişcărilor respiratorii; - învineţirea tegumentelor, în special a feţei; - puls rapid; - pierderea cunoştinţei. Resuscitarea respiratorie se poate efectua prin: - metoda respiraţiei artificiale gură la gură; - metoda respiraţiei artificiale gură la nas, dacă nu se poate deschide gura victimei. Primul ajutor în stopul respirator: - scoaterea victimei din vehicul şi deplasare într-un loc care să permită acordarea primului ajutor; - poziţionarea victimei pe spate, cu umerii ridicaţi, folosind un material moale rulat sub omoplaţi; - poziţionarea salvatorului este în genunchi, lateral dreapta de capul victimei; - hiperextensia capului; - eliberarea căilor respiratorii de eventualii corpi străini cu ajutorul indexului mâinii drepte, înfăşurat într-o bucată de tifon; - împingerea mandibulei înainte pentru eliberarea orificiului glotic; - aplicarea unui material de protecţie (tifon) pe faţa victimei; - presarea nărilor (cu mâna stângă) pentru a împiedica refularea aerului; - efectuarea insuflaţiei - salvatorul inspiră adânc, aplică gura peste cea a victimei, astfel încât să o cuprindă în totalitate şi insuflă aerul în plămânii acestuia, apoi se retrage şi eliberează gura şi nasul victimei, aşteptând ca aerul să iasă din plămânii victimei; - controlul eficacităţii manevrei se face prin observarea mişcărilor cutiei toracice repetarea insuflaţiilor (14-16 pe minut la adult, 20 pe minut la copil); - transportul victimei la spital; - pe timpul transportului se vor urmări mişcările respiratorii, culoarea tegumentelor, pulsul, starea generală. Când nu se poate efectua metoda gură la gură, se recurge la metoda respiraţiei artificiale gură la nas. În acest caz, insuflaţiile se vor face prin nările victimei, gura acesteia rămânând închisă. Stopul cardiac reprezintă întreruperea bruscă a activităţii inimii. Semne de recunoaştere: - puls slab sau absent la artera carotidă; - relaxarea completă a musculaturii; - pierderea reflexelor; - mărirea pupilelor; - transpiraţii reci; - greutate în respiraţie; - pierderea cunoştinţei. Resuscitarea în stopul cardiac se face prin masaj cardiac extern. Verificarea activităţii cardiace se face prin palparea pulsului la artera gâtului sau prin ascultarea bătăilor inimii, punând urechea pe pieptul bolnavului. Primul ajutor în stopul cardio-respirator: - scoaterea victimei din vehicul; - poziţionarea victimei pe spate, pe o suprafaţă dreaptă şi dură; - poziţionarea salvatorului lateral stânga, în genunchi; - efectuarea masajului cardiac se acţionează pe treimea inferioară a sternului, cu podul palmei stângi peste care se aplica podul palmei drepte; Se execută scurt şi energic o presiune astfel încât sternul să coboare cu 4-6 cm spre coloana vertebrală. Se lasă toracele să revină spontan la normal, fără ca mâinile să se ridice de pe sternul accidentatului. Manevra se repetă cu o frecvenţă de 60/minut. - masajul cardiac extern se continuă pană la reluarea bătăilor cardiace sau atâta timp cât rezistă salvatorul; - transportarea la spital a victimei; - pe timpul transportului se vor supraveghea pulsul, respiraţia, transpiraţie culoarea tegumentelor, mărimea pupilelor, starea generală. Hemoragia Hemoragiile reprezintă pierderea de sânge în afara sistemului vascular. În funcţie de tipul vasului din care curge sângel hemoragiile pot fi: - arteriale atunci cand sângele este roşu deschis şi curge ritmic în plagă; - venoase atunci cand sângele este roşu închis şi curge în valuri; - capilare atunci cand sângele musteşte în plagă. După locul unde se scurge sângele, hemoragiile se împart în: - interne atunci cand sângele se scurge într-o cavitate închisă; - externe atunci cand sângele apare la suprafaţa corpului în mod direct; - exteriorizate atunci cand sângele se scurge într-un organ care comunică cu exteriorul. Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcţie de cantitatea de sânge pierdut. Semnele de recunoaştere ale unei hemoragii interne sunt: - ameţeli; - transpiraţii reci; - tensiune arterială scăzută; - respiraţie accelerată; - puls rapid; - frisoane; - agitaţie; - convulsii; - lipotimie; - dilatarea pupilelor. Primul ajutor în hemoragii presupune: - scoaterea victimei din vehicul; - poziţionarea victimei pe spate, cu capul mai jos decât nivelul trunchiului şi cu picioarele ridicate cu 20-30 cm, pentru a uşura irigarea cu sânge a creierului; - stabilirea tipului de hemoragie; - efectuarea hemostazei: - prin compresiune manuală la distanţă, mai sus de plagă - este corect efectuată atunci când face să dispară pulsul arterial de pe artera pe care o comprimă; - prin pansament compresiv, care se realizează prin aşezarea unor comprese groase direct pe plaga sângerândă, aplicându-se apoi, direct peste comprese, un bandaj de presiune, care nu trebuie strâns prea tare, pentru a nu opri circulaţia arterială; - aplicarea unui garou, numai atunci când gravitatea hemoragiei pune în pericol viaţa victimei şi când sângerarea nu poate fi oprită prin alte mijloace. Garoul trebuie să fie suficient de lung pentru a înconjura membrul respectiv de două ori. El se aşează întotdeauna deasupra rănii (între rană şi corp), dar fără a atinge rana. Garoul se strânge, eventual cu ajutorul unui băţ, până când sângerarea se opreşte. Odată aplicat, garoul nu se mai lărgeşte şi nu se mai mişcă. Se ataşează un bilet în care se menţionează ora şi minutul în care a fost aplicat garoul, care nu se acoperă cu alte pansamente. În vederea transportării victimei la spital, aceasta va fi aşezată cu capul mai jos decât nivelul corpului, lateral dreapta sau stânga pentru inconştienţi, iar membrele inferioare vor fi ridicate la 30-45 grade. Pe timpul transportului, victima va fi învelită, pentru evitarea frisoanelor şi, dacă este conştientă, va fi hidratată. Rana sau plaga Rana sau plaga reprezintă o întrerupere a continuităţii tegumentului, ca rezultat al unui traumatism, devenind astfel o poartă de intrare a microbilor în organism. În funcţie de profunzimea lor, plăgile pot fi: - excoriaţii (zgârieturi); - superficiale (interesează straturile pielii); - profunde (sunt interesaţi muşchii, vasele, nervii, diferite organe, oase). Primul ajutor in cazul ranilor: • salvatorul se va spăla pe mâini cu apă şi săpun; • curăţirea, dezinfectarea şi pansarea rănii; • se curăţă şi se degresează tegumentele din jurul plăgii, întotdeauna de la marginea ei către exterior, folosindu-se apă şi săpun; • se dezinfectează rana cu antiseptice (alcool medicinal, alcool iodat, apă oxigenată) În cazul rănilor profunde nu se vor folosi nici un fel de substanţe dezinfectante, care ar putea pătrunde în interior şi leza organele interne; • nu se îndepărtează nici un fel de corp străin care s-a înfipt adânc în muşchi sau în alte ţesuturi, deoarece se poate declanşa o hemoragie gravă; • peste plagă nu se aplică unguente, prafuri, spray-uri; • deasupra plăgii se aplică comprese sterile (niciodată vată), care se fixează cu feşi de tifon sau leucoplast; • zona rănită se aşează în poziţie de repaus; • se transportă victima la spital. Entorsa, luxatiile si fractura Entorsa reprezintă întinderea forţată a ligamentelor şi capsulei articulare, cu mici rupturi ale acestora, fără deplasarea oaselor din articulaţie. Cele mai des întâlnite sunt entorsele gleznei, cotului, umărului, pumnului, degetelor. Semne de recunoaştere: - dureri la mobilizarea articulaţiei; - umflarea articulaţiei; - sensibilitatea zonei la atingere; - modificări de culoare de la albastru până la negru. Primul ajutor în entorse: - peste articulaţie se aplică comprese cu apă rece sau gheaţă; - se aplică bandaje cu scopul de a susţine articulaţia; - victima nu trebuie lăsată să folosească articulaţia respectivă; - nu se va folosi căldura sau compresele cu apă caldă în perioada imediat următoare traumatismului; - transport la spital. Luxaţia reprezintă ruptura capsulei articulare, a ligamentelor, cu dislocarea oaselor din articulaţii. Articulaţiile cele mai afectate sunt: umărul, şoldul, cotul, degetele, degetul mare de la mână şi genunchiul. Simptome de recunoaştere: - deformarea articulaţiei; - dureri la mobilizarea articulaţiei sau imposibilitatea de a o folosi; - modificarea culorii pielii din jurul zonei traumatizate; - sensibilitate la atingerea zonei. Primul ajutor in cazul luxatiilor: - nu se va încerca aşezarea osului la loc; - zona lovită se imobilizează cu o atelă sau o eşarfă, în poziţia în care a fost găsit membrul; - transportarea victimei la spital. Fractura reprezintă întreruperea continuităţii unui os. Fracturile pot fi: - închise (pielea rămâne intactă); - deschise (există o rană deschisă până la nivelul osului rupt). Semne de recunoaştere: - durere vie, localizată într-un punct fix, care creşte în intensitate la orice încercare de mobilizare a regiunii lezate; - deformarea regiunii; - echimoze; - lipsa transmiterii mişcărilor; - crepitaţii osoase; - impotenţă funcţională; - întreruperea traiectului osului. Primul ajutor în fracturi: - dezangajarea victimei; - poziţionarea victimei în funcţie de zona fracturată; - în cazul fracturilor deschise, se face hemostază, iar rana se acoperă cu o compresă sterilă mai mare, fără a se încerca să se împingă bucăţile de os ieşite în afară; - imobilizarea provizorie a fracturii cu ajutorul alelelor, care trebuie să fie suficient de lungi pentru a fixa atât articulaţia de deasupra, cât şi cea de dedesubtul osului rupt; - nu se încearcă în mei un fel reducerea fracturii, adică aşezarea oaselor în poziţia ior normală; - atelele vor fi capitonate cu bucăţi de pânză, prosoape sau pături, ce trebuie aşezate între atelă şi pielea zonei rănite; - atelele nu se leagă prea strâns, astfel încât legătura să oprească circulaţia. O atenţie deosebită trebuie acordată fracturilor de coloană vertebrală şi în special fracturilor de la nivelul gâtului. În acest caz, victima nu trebuie mişcată în absenţa personalului calificat, decât dacă se află în pericol de moarte (incendiu, explozie etc). Orice mişcare a capului, în faţă, în spate, la stânga sau la dreapta poate avea drept consecinţă paralizia totală sau moartea! In cazul fracturilor cervicale, pot exista următoarele simptome: - leziune la nivelul capului; - dureri de cap; - gât ţeapăn; - imposibilitatea de mişcare; - imposibilitatea de a mişca anumite părţi ale corpului; - senzaţii de furnicături în mâini sau picioare. Dacă victima trebuie mişcată din pricina pericolului vital: - imobilizaţi gâtul cu un prosop rulat, cu diametru de aproximativ 10 cm, strâns lejer în jurul gâtului, având grijă ca legătura să nu stânjenească respiraţia; - victima va fi aşezată pe o targa tare (scândură, uşă), suficient de lungă şi de lată, în aşa fel încât corpul să nu se îndoaie sau să se mişte lateral; - dacă există posibilitatea, targa se leagă de corpul victimei la nivelul frunţii şi pe sub subsuori, iar pe laturile corpului se vor aşeza prosoape rulate, pături, haine sau orice alt obiect potrivit, pentru a preîntâmpina orice fel de mişcare laterală a capului sau gâtului. Dacă victima trebuie transportată la spital de altcineva decât de personal calificat: - victima trebuie transportată întinsă la orizontală, cu faţa în sus, pe o suprafaţă plană şi dură (vehicul cu platformă); - corpul victimei trebuie mutat ca un tot imobil, susţinând capul, gâtul şi trunchiul în poziţia în care a fost găsită victima; - în jurul gâtului şi capului victimei se aşează prosoape rulate, pături sau haine, pentru a preveni orice mişcare; - dacă e posibil, corpul victimei se leagă de suport. Arsurile Afecţiunile cauzate de arsură întregului organism sunt determinate direct de mărimea suprafeţei arse, profunzimea arsurii şi modul de evoluţie a leziunii locale. Clasificarea arsurilor În funcţie de întinderea arsurii: - arsuri uşoare, sub 15% din suprafaţa corpului; - arsuri între 15-30% din suprafaţa corpului pot genera şoc; - arsuri critice între 30-40% din suprafaţa corpului; - arsuri letale peste 40-50% din suprafaţa corpului. După profunzimea arsurii: - gradul I - congestia pielii, durere, edem; - gradul II - flictene cu conţinut limpede transparent, edem, durere; - gradul III - flictene cu conţinut sanguinolent, edem, durere; - gradul IV - escară dermică totală, pielea pare albită sau carbonizată, fiind distrusă în întregime. Primul ajutor în arsuri: - scoaterea victimei de sub influenţa agentului cauzal; - stingerea flăcărilor prin învelirea victimei cu o pătură; - nu se vor îndepărta resturile de haine de pe zonele arse; - resuscitare cardio-respiraiorie, dacă e cazul; - zonele arse se acoperă cu pansamente groase şi sterile (tifon); - arsura va fi spălată cu apă din abundenţă numai în cazul arsurilor chimice; - nu se aplică peste plagă dezinfectante, unguente, prafuri; - pe timpul transportului, victima va fi învelită cu o haină sau o pătură, pentru a se menţine o temperatură confortabilă. Transportul ranitilor Evacuarea persoanelor accidentate din/de sub autovehicul trebuie să fie cât mai rapidă şi corect executată. Această acţiune se va face prin ridicare (nu tragere sau împingere), astfel încât capul, gâtul şi trunchiul victimei să fie menţinute, pe cât posibil, în acelaşi plan. Numai în acest fel se va evita agravarea leziunilor existente sau/şi apariţia altora. Regulile pentru efectuarea unui transport corect sunt: - dezangajarea victimei să se facă astfel încât capul gâtul şi trunchiul să se menţină în acelaşi plan; - manevrele de resuscitare cardio-respiratorie vor fi continuate şi pe timpul transportului; - victima să fie transportată numai după ce a fost obţinută redresarea funcţiilor vitale; - poziţia victimei pe timpul transportului va rămâne identică cu cea în care i s-a acordat primul ajutor la locul accidentului; - capul victimei va fi aşezat către direcţia de deplasare; - poziţia tărgii va fi obligatoriu orizontală; - şoferul autovehiculului care transportă victima va evita frânările şi efectuarea virajelor bruşte. Poziţionarea victimei în funcţie de starea generală şi rănile existente: - poziţie de repaus (răniri, luxaţii, entorse, fracturi închise); - pe spate, cu capul mai jos decât nivelul trunchiului şi al membrelor inferioare, care vor fi ridicate la 30-45 grade (hemoragii mari); - pe spate (stop cardio-respirator); - şezând (fracturi de antebraţ, mandibulă, maxilar); - semişezând cu spatele sprijinit (fracturi de coastă când victima este conştientă); - lateral, pe partea bolnavă (victimă inconştientă cu fractură costală); - orizontal, pe o parte (fractură craniană); - pe spate cu corpul lateral (inconştient, cu fractură de coloană vertebrală); - pe spate (fractură de coloană vertebrală). Reguli privind acordarea primului ajutor Asigurarea locului accidentului · Instalarea semnalelor luminoase de avertizare. · Stingerea sistemelor de aprindere. · Instalarea semnelor de avertizare. Preluarea controlului Dacã sositi primul la locul unui accident si aici nu este nimeni însãrcinat cu organizarea asistentei, trebuie sã fiti pregãtit pentru a vã asuma controlul asupra situatei. Pentru ca munca sã se desfãsoare eficient, este necesar sã actionati cu calm, hotãrat, sa organizati munca (dînd sarcini) si sã dati ordine directe si clare. Ajunsi la locul unui accident, veti acorda prioritate (înainte de a trece la aplicarea tratamentului) urmãtoarelor 3 lucruri: Asigurarea locului accidentului. Pentru a preveni implicarea altor persoane în accident, este necesar sã se asigure locul accidentului. In accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalarea semnelor de avertizare sau prin semnale luminoase de avertizare. Nu uitati sã opriti motoarele masinilor implicate în accident. In caz de pericol de foc, explozie sau avalanse, persoanele accidentate trebuie puse la adãpost. Imaginea de ansamblu asupra situatiei. In timp ce evaluati gravitatea accidentului si numãrul persoanelor accidentate, asezati toate persoanele care si-au pierdut cunostinta, în pozitie lateralã, stabilã. Evaluati cît mai rapid cu putintã nevoia de ajutor. Repartizati pe cei care vã ajutã pe lîngã persoanele afectate. Raportarea accidentului. Telefonati la numãrul special stabilit pentru cazurile de urgentã si solicitati ajutor imediat din partea politiei, spitalului si a pompierilor. Un raport corect trebuie sã cuprindã urmãtoarele informatii: cine telefoneazã? Indicati adresa si numãrul de telefon de la care telefonati; ce s-a întîmplat? Coliziune, incendiu, explozie de gaze etc. Dati informatii despre felul ajutorului care trebuie sã fie trimis la locul accidentului si numãrul de persoane accidentate. Comunicati dacã este nevoie de echipament special; unde este locul accidentului? Locul, strada, numãrul; cereti confirmarea raportului: cereti ca raportul sã vã fie repetat pentru confirmare. Cînd aceste sarcini prioritare au fost îndeplinite, asigurati-vã cã se poate trece la reluarea traficului rutier, ocolindu-se locul accidentului. Liderul trebuie sã verifice dacã totul functioneazã normal si dacã vreunul dintre ajutoare are nevoie de asistentã sau trebuie sã fie înlocuit. Examinarea si evaluarea stãrii persoanei accidentate sau bolnave Nu este posibil sã se acorde o asistentã corespunzãtoare fãrã o corectã percepere a stãrii persoanei accidentate: Evaluarea traumatismelor corporale trebuie finalizatã înainte ca cineva sã treacã la actiune. Dacã aceastã evaluare nu este fãcutã, traumatismele corporale se pot agrava. Toate examinãrile trebuie sã se efectueze în pozitia în care este gãsit accidentatul de cãtre personalul de prim ajutor. Imediat ce este posibil sau recomandabil, accidentatul trebuie sã fie asezat în pozitia culcat pe spate, pentru o examinare suplimentarã. Printr-o examinare rapidã a tuturor accidentalilor, fãrã asistenta si mijloace tehnice, se poate obtine o imagine aproximativã a traumatis-melor. Evaluarea trebuie sã se efectueze rapid. Dacã mai multe persoane au avut de suferit, cele mai serios afectate vor fi separate, pentru a li se acorda de urgentã primul ajutor, în scopul salvãrii vietii. In felul acesta, prima evaluare trebuie sã se concentreze asupra selectãrii persoanelor cel mai grav accidentate si ale cãror traumatisme le pun viata în pericol. Concluziile noastre trebuie sã rãspundã, în primul rînd, la urmãtoarea întrebare: se aflã în pericol functii vitale cum ar fi: starea de constietã, respiratia si circulatia sanguinã? Cunostinta. Putem deosebi diferite grade ale stãrii de constientã: treaz, dar confuz; constientã redusã. Accidentatul nu poate fi trezit, dar reactioneazã la dureri; fãrã cunostinta - nu reactioneazã la dureri. Respiratia. O persoanã fãrã cunostintã se aflã întotdeauna în fata pericolului întreruperii respiratiei. In plus, urmãtoarele semne pot indica posibile probleme respiratorii: respiratie imperceptibilã; respiratie greoaie, gemete si bolboroseli; culoarea albastrã a felei; dureri în zona toracelui; indicii externe ale afectãrii zonei pieptului. Circulatia sîngelui. Urmãtoarele semne si simptome pot indica o posibilã problemã circulatorie: piele palidã, rece si umedã; puls absent, rapid sau slab; pulsul normal al unui copil este de 120 bãtãi/minut, iar al unui adult 70. Persoanele în vîrstã au arareori puls accelerat; accidentatul este confuz, nelinistit, cu stãri de vomã; dureri abdominale (hemoragie internã); rupturi sau/si coapsa ruptã. Pentru a evalua gradul de afectare Vorbiti cu accidentatul Care este starea de constientã - pacientul este constient, coerent, confuz, obosit, inconstient? Are accidentatul dureri? Unde? Isi poate misca accidentatul mîinile si picioarele? Observati pacientul Existã semne de leziuni externe? Semnele externe dau vreun indiciu asupra gradului si tipului traumatismului? Accidentatul respirã? Cum este respiratia? Normalã? Greoaie (cu bolboroseli si gemete)? Culoarea fetei Atingeti accidentatul Palpati pulsul la încheietura mîinii sau la gît. Este accelerat? Cum este pielea? Rece? Lipicioasã si umedã? Examinati corpul accidentatului si verificati dacã sînt semne de fracturi. Evaluati Sînt amenintate functiile majore ale vietii - starea de constientã, respiratia, circulatia sîngelui? Prioritãti Cine necesitã tratament pentru salvarea vietii? Ce se poate amîna? Primul ajutor pentru salvarea vietii Accidentatul este în stare de inconstientã, dar respirã normal Toti accidentatii în stare de inconstientã, care respirã independent trebuie sã fie asezati într-o pozitie lateralã, stabilã. Accidentatul nu respirã Deschideti cãile de acces al aerului. Aplecati capul spre spate, ridicati gîtul. Indepãrtati din gurã corpii strãini vizibili. Dacã pacientul continuã sã nu respire, începeti respiratia artificialã (metoda gurã la gurã). Continuati cu aceastã manevrã pînã cînd pacientul respirã independent si cineva calificat îsi asumã responsabilitatea tratamentului. Inima se opreste (fãrã puls) Incepeti compresia artificialã a inimii si respiratia artificialã. Accidentatul sîngereazã Opriti sîngerarea prin presarea cu degetele asupra bandajului de pe ranã. Ridicati partea corpului care sîngereazã. Aplicati un bandaj compresiv. Accidentatul are o întrerupere circulatorie Pielea este palidã si rece; pulsul este accelerat; accidentatul este însetat si confuz. Asezati accidentatul culcat cu picioarele ridicate (cel fãrã cunostintã trebuie sã fie asezat într-o pozitie lateralã stabilã). Mentineti temperatura corpului pacientului, precum si starea uscatã a pielii. Alinati durerea. Accidentatul are nevoie de perfuzie si, de aceea, este important sã fie transportat imediat la spital sau medic. Supravegherea persoana accidentatã nu trebuie sã stea nesupra-vegheatã. Daca este posibil, fiecare accidentat trebuie sã beneficieze de supraveghere. Este important sã existe un comportament calm si prietenos din partea persoanei care acordã primul ajutor; persoanele accidentate care nu pot fi supravegheate; trebuie sã fie asezate într-o pozitie lateralã stabilã. Persoana fara cunostinta, care respira in mod independent, este asezata intrt-o pozitie laterala stabila Raportul Cine? Indicati adresa de unde telefonati Ce? Ce s-a întîmplat Unde? Detetminarea exactã a necesitãtilor Obtineti confirmarea raportului Persoana fara cunostinta si care nu respira dar are puls - efectuati respiratia artificiala Transportarea la medic sau la spital Ambulanta este cea mai bunã metodã Opriti hemoragia prin compresia bandajului pe rana Examinarea si evaluarea persoanei accidentate sau bolnave: · constienta · respiratia · circulatia sanguinã Preveniti intreruperea circulatiei sangelui si supravegheati pacientul
- ABC AUTO-DATE CONTACT
- DOCUMENTE NECESARE
- CATEGORII-TARIFE
- MECANICA-1
- EXPLICATIE INDICAT
  - indicatoare
  - indicatoare2
  - indicatoare3
  - PRIM AJUTOR